Despre celelalte, vom vorbi altădată!

Când mor atâţia oameni nevinovaţi, fă bine şi taci! Orice cuvânt rostit sună prea strident, orice părere emisă te face ridicol.      Înalţă o rugăciune, varsă o lacrimă, dar mai ales taci pur şi simplu! Nu încerca să înţelegi, eşti prea mic şi prea limitat să pătrunzi misterul morţii altuia. Va veni şi rândul tău şi atunci  te vei lămuri. Nu căuta argumente, nu condamna, nu judeca, deocamdată cel puţin. Nu e treaba ta să pronunţi sentinţe de genul: “sunt cu toţii vinovaţi, şi-au găsit moartea pentru că au căutat-o!”. Ce ştii tu despre legile vieţii şi ale morţii? Nu îţi este teamă să pretinzi că Dumnezeu, într-un acces de mânie, i-a pedepsit în seara zilei de vineri, 30 octombrie 2015, pe cei mai vinovaţi dintre noi? Ce vină îi găseşti acelei femei care pentru 100 de lei “la negru” făcea curăţenie în club ca să îşi întreţină cei cinci copii? Cât de destrăbălaţi au fost acei minori care au sfârşit strigându-şi mamele? Tu, care le ştii pe toate, crezi că au fost victime colaterale? Dar despre cei doi tineri care s-au prăpădit după ce au intrat de mai multe ori în club salvând câteva vieţi, ce spui, aceştia s-au mântuit?