Un mirean foarte evlavios în viața lui s-a dus la avva Pimen pe când la bătrân se aflau și alți frați, care veniseră să-i ceară sfatul. Bătrânul îi zice mireanului credincios: „Spune-le fraților un cuvânt”. Mireanul răspunde: „Iartă-mă, avva, dar eu am venit aici ca să primesc învățătură”. Silit însă de bătrân a zis: „Eu sunt mirean, vând legume și fac negustorie, dezleg snopii și fac legături mici, cumpăr cu puțin și vând cu mult. Nu știu să vorbesc din Scripturi, dar voi spune o pildă. Un om i-a zis prietenului său: «Vreau să-l văd pe împărat, vino cu mine». Prietenul îi răspunde: «Vin cu tine până la jumătatea drumului». Atunci el îi zice altui prieten: «Vino tu și mă conduce până la împărat». Acesta îi răspunde: «Te duc până la palatul împăratului». Omul zice și unui al treilea prieten: «Vino cu mine până la împărat». El îi răspunde: «Merg, intru în palat, stau, vorbesc și te duc la împărat». Frații l-au întrebat care este sensul pildei și el a răspuns: „Primul prieten este asceza, care îl conduce (pe călugăr) o bucată de drum; al doilea este curățenia, care merge cu el până la cer; al treilea este milostivirea, care-l duce până la împăratul nostru Dumnezeu, cu îndrăzneală”. Frații au plecat zidiți sufletește la chiliile lor.
”Înlocuiți carnea roșie cu pește și fructe de mare!”
Recomandarea cea mai frecventă a medicilor specialiști nutriționiști este aceea de a înlocui carnea roșie cu peștele și fructele de mare, mult mai sănătoase prin conținutul lor, ușor de digerat și, în plus, simplu de preparat.
citește articolul
Ingrediente aluat:
1/2 cană unt, înmuiat (nesărat);
citește articolul
”…Îmi spunea că și eu voi ajunge tot așa, un om mare, pentru că sunt un copil cu mare talent”
Cei mai luminoși ani din viața sa, așa cum reiese din paginile Jurnalului, au fost anii tinereții, petrecuți la Iași, Vaslui și Huși. Ani de cunoaștere, cu emoții, deschideri și acumulări care aveau să contureze personalitatea unui om dăruit. Sfătuit și încurajat de profesori, tânărul Vasile Pascu, capabil și ambițios, caută drumul Iașilor. ”În vara anului 1927 m-am pregătit pentru Belle Arte. Supărarea tatii cum că i-am nenorocit cu cheltuielile, adică cum ei toți or să muncească din greu pentru mine, care cheltuiesc toți banii – m-a hotărât ca să plec în lume, fără adresă. Mi s-au dat hainele și astfel am și plecat, fără bani, fără alimente și nimeni nu m-a întrebat unde mă duc….În două săptămâni m-am pregătit pentru examen. Ne-am prezentat 347 de candidați pentru 75 de locuri. Am luat al treisprezecelea. De acum încep o viață nouă în oraș nou și școală specială și națională de stat, frumos model după Paris, înființată de doamna Elena Cuza.”
citește articolul