Poartă-ți pe umeri crucea. Primește-o cu credință.

Poverile durerii îndură-le supus.

Avva Isaac a zis: „Când eram tânăr, locuiam cu avva Kronios, care nu mi-a spus niciodată să fac vreo treabă, deși era bătrân și tremura din încheieturi. Ba dimpotrivă, el însuși se ridica și-mi aducea vasul cu apă mie și tuturor celorlalți. După aceea am locuit cu avva Teodor de la Ferme și nici el nu-mi spunea să fac treabă, ci pregătea singur masa și zicea: „Frate, dacă vrei, vino și mănâncă”. Eu îi ziceam: „Avva, am venit la tine ca să trag folos. De ce nu-mi spui ce să fac?”. Bătrânul tăcea. Atunci m-am dus și le-am spus bătrânilor, iar ei au venit și l-au întrebat: „Avva, fratele a venit la sfinția ta, ca să tragă un folos, de ce nu-i spui ce să facă?”. Bătrânul le răspunde: „Dar ce sunt eu, chinoviarh, ca să-i poruncesc? Până acum nu i-am zis nimic, dar dacă vrea, să facă și el ce vede că fac eu”. De atunci i-o luam mereu înainte și făceam tot ce vroia să facă el. El făcea totul în tăcere și m-a învățat și pe mine să fac lucrurile în tăcere”.