Cooltura

O meu coração respira Portugal: Inima mea respiră PortugaliaDr.phil. Cătălina Ene Onea 28.10.2024

Lumina vine spre mine ca un bulgăre de speranță. Se înghesuiesc fotonii în câmpul meu vizual, retina e inundată de cer. Pe fundal de răsărit de soare oceanic dispare chiar și oboseala fizică asociată zborurilor matinale, când alergi prin aeroport la 5 dimineața pe post de gimnastică de înviorare. Mă întorc din Algarve, un loc binecuvântat de natură cu frumuseți răpitoare, priveliști unice care îți taie răsuflarea și te lasă mut de încântare.  Am revenit aici după aproape 2 ani de la vizita mea în Albufeira (https://www.travelontop.ro/algarve-sau-lumina-de-un-alb-ireal/),  într-o nesperată pauză de la cotidian, și după doar 5 zile petrecute în Algarve, mă simt deja mai îmbogățită sufletește, accesând parcă acea „dobândă de fericire“, de care vorbește și scrie cu atâta pasiune draga mea mamă (v. Sabina Ene: „Ecou“, Colecția Consțiința Cărții, 2020: https://carturesti.ro/carte/ecou-1084015309),

Le datorez această stare de bine lui João și lui Sal. Biolog marin, capitan de barcă și pescar profesionist, João s-a doveit a fi gazda perfectă, punându-mi la dispoziție nu doar o cazare de nota 10 în Portimão, în inima provinciei Algarve, ci mai ales timpul, experiența și prietenia sa. Câinele lui, Sal, un border collie jucăuș și simpatic, ne-a însoțit mereu, înveselindu-mi de multe ori diminețile cu vizite matinale impromtu. Nu voi uita niciodată ziua petrecută pe apă, la 25 de km de țărm, unde apa atinge până la 800 de metri adâncime. În mijlocul oceanului, te simți atât de mic și neînsemnat pe lângă toate speciile de floră și faună acvatică aflate acolo în elementul lor – pe lângă varietatea covârșitoare de pești, am văzut specii distince de delfini, mai multe feluri de broaște țestoase, albastroși multipli, și chiar și o balenă... „Ăsta da noroc!”, mi-a spus João , care știe cât de rar se oferă această ocazie. Am ajutat chiar și la deparazitarea unei broaște țestoase, care a venit spre barca noastră simțind parcă faptul că un biolog marin îi poate sări în ajutor. Sal, îmbrăcat cu o vestă de salvare cu imprimeu de rechin, a observat atent și foarte disciplinat tot procesul, respectând întru totul instrucțiunile stăpânului și regulile învățate la ședințele de dresaj, și aș putea chiar spune că nu am mai văzut niciodată câine care să se simtă într-o barcă pe marea largă atât de confortabil, fix ca „peștele în apă”.

citește articolul


Berlinala 2024: caleidoscop de stări și fapteDr.phil. Cătălina Ene Onea 04.03.2024

Prima zi a Berlinalei de după deschiderea oficială a Festivalului în data de 15 februarie 2024 am început-o într-un restaurant asiatic din vestul Berlinului. Având pofta de noodles chinezesc, mi-am comandat o porție și m-am așezat pe banca din fața localului, profitând de câteva raze de soare și de cele 15 grade anunțate în acea zi – o primăvară anticipată, un timp cald care avea sa fie în acord cu zilele din ce în ce mai fierbinți ale Berlinalei ce tocmai începea.

O apariție

citește articolul


„Când interculturalul devine palpabil” sau „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” (I)Dr.phil. Cătălina Ene Onea 24.10.2023

Mi-am amintit de curând de primele teme de școală primite de obicei după încheierea vacanței mari: „Scrieți o compunere de o jumătate de pagină despre cum v-ați petrecut vacanța de vară”; și mă gândeam zâmbind, că, dacă aș fi pusă acum în postura aceasta, cu greu aș alege ce aspecte să menționez în doar jumătate de pagină, având în vedere că vara lui 2023 m-a îmbogățit cu o mulțime de experiențe și emoții (inter)culturale. Spre fericirea mea, rubrica de față îmi oferă cadrul perfect pentru a împărtăși mai pe larg cele trăite/descoperite/încercate/probate în ultimele luni, la Berlin, și nu numai.

Sunetul Botaniei și noaptea castelelor

citește articolul