Plânsul care spală Cosmin St. Georgescu 23.01.2019

  • Sufletul, femeia pe care Dumnezeu a îmbrăcat-o în haine scumpe.
  • Asemenea pietrelor de la rinichi, pietrele sufletului se vor date afară.
  • Plâng ca să mai limpezesc puţin sufletul.
  • Când plângem, tot sufletul devine apă: inima, conform legii lui Arhimede, îl răstoarnă peste pleoape, iar ce rămâne, închidem cu un zâmbet forţat spunându-ne:” Nu-i nimic; doar n-oi muri din asta!”.
  • Sufletul ce nu aparţine trupului e cel mai curat.
  • Cu cât sunt mai puternic, cu atât sufletul meu se teme mai mult de mine.
  • Sufletul e timpul care a învăţat să rabde de foame.
  • Lacrimile nu sunt chiar atât de pure din moment ce ne spală sufletul.
  • Sufletul se întristează ori de căte ori îi promitem câte o fericire trecătoare.
  • Îmbătrânim când ne pierdem speranţa în viaţă.
  • Sufletul: frumuseţea care nu se vede.


Credință, sănătate, longevitateDr. Roxana Constantinescu 22.01.2019

Vrei să fii sănătos? Roagă-te!”

Rugăciunea şi meditaţia regulată au fost demonstrate ca fiind factori importanţi în păstrarea sănătăţii şi longevităţii oamenilor. Există numeroase studii care arată că oamenii religioşi tind să trăiască mai mult decât cei care nu aderă la o anumită credinţă, rugăciunea ajutându-i să îşi controleze mai bine emoţiile şi comportamentul.

citește articolul


Ortodoxia nu e literă, ci respirație!Constantin St. Dogaru 18.01.2019

P. Florenski: „poţi să devii catolic sau protestant cu ajutorul cărţilor fără vreun contact cu viaţa, rămânând în propriul cabinet. Dar ca să devii ortodox trebuie să te scufunzi cu totul în însăşi stihia Ortodoxiei, trebuie să trăieşti ortodoxia, altă cale nu există”. Deci: „ca să devii ortodox”. Simplul fapt că te declari că eşti ortodox nu înseamnă mare lucru. Stihia Ortodoxiei este Taina Sfântului Botez – de fapt stihiile ... adică Sfintele Taine.

„Să trăieşti Ortodoxia”, să o simţi pe dinăuntru, dincolo de ce-ai învăţat, de ce ştii, de ce citeşti: să respiri în duhul ei, căci Ortodoxia nu-i literă, ci viaţă; nu-i o schemă de gândire, ci cugetare smerită; nu-i sentimentalism impresionist, ci înfiorare a întregii simţiri; nu-i voluntarism, ci tăierea împrejur a voinţei. E gândire dreaptă, simţire dreaptă, voinţă dreaptă. E dreapta credinţă întrucât e dreptmăritoare.

citește articolul

A apărut nr. 222-228 martie - septembrie 2024

Din sumar:

Cele mai bune roade - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Nimic nou sub soare - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumea nu ne va opri din drum - Gabriela Băducu

Atentat asupra Cinei - pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Doar adevărul ne face liberi! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Tentația reprezentării simbolice a Învierii  -Nicușor Nacu

Destinații coolturale - Dr.phil. Cătălina Ene Onea

Drag mi-e jocul românescu - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumină în ceața toamnei - Carmen Elena Toader

Labirintul timpului regăsit - Sabina Ene

Cât a mai rămas din chipul Mariei? - Constantin St. Dogaru

Servit cu îngeri sau demoni

„Sângele vorbește” - Dr. Roxana Constantinescu

Un loc de cinste în ceruri

Dovlecel cu carne de vițel - Marian Paraschiv

PARTENERI