Am studiat (și) Karl Marx cu marele filosof al secolului 20, Constantin Noica, în plus cunosc istoria capitalismului sălbatic (cum e numit de specialiști) din secolul 19 și sunt profund uimit de aberațiile cu acuzele de „neo-marxism” aduse conducătorilor (din umbră plus marionetele sus-puse) lumii actuale.

Corifeul mișcării de emancipare și egalitate socială a muncitorilor are puțin în comun cu bolșevismul care a urmărit, în principal, continuarea politicii imperialist-țariste. Totuși, socialismul a avut și efecte benefice asupra situației sociale a celor crunt exploatați: alfabetizare100% (România: 67% analfabeți și fără profesie ante-1945!), s-a ridicat cultura, nivelul de trai, învățământul, sănătatea, industrializare și dezvoltare puternică a tehnicii și științelor etc. Din păcate, s-a format, concomitent,o nouă pătură asupritoare, numită burghezie roșie: conducerea de partid și, în special, aparatul de represiune, Securitatea și Miliția-ultimele două au preluat puterea post-1990, creând o Românie o pseudo-democratică unde ele „se desfășoară” discreționar și absolutist!