Frittata cu spanac, ciuperci și mozzarella Valentina Georgescu 01.03.2021
Ingrediente:
-7 ouă;
Ingrediente:
-7 ouă;
„Orice punct reflectă totul”
Serotonina sau ”hormonul fericirii” este din punct de vedere al chimiei organice o monoamină derivată prin hidroxilare si decarboxilare din triptofan.Ea este sintetizată atât la nivelul sistemului nervos central de către neuronii serotoninergici, unde are rol de neurotransmitator, cât și la nivelul celulelor cromafine din tractul gastrointestinal. De aceea, atunci când simțim emoții puternice, fericire, frică, o resimțim și la nivelul stomacului, tocmai din acest motiv.
Serotonina este un neurotransmițător, un mesager al creierului, o substanță liant care ajută la realizarea conexiunilor și la transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos, asigurând comunicarea între celulele neuronale și transmiterea influxurilor nervoase către organism. Numită ”hormonul fericirii”, aceasta contribuie la menținerea unei stări generale pozitive și de bună dispoziție. Puțini știu, de exemplu, că femeile au mai mulți receptori pentru serotonină, lucru tradus de psihologi de-a lungul timpului ca o explicație la faptul că femeile sunt mai deschise în manifestarea sentimentelor și a entuziasmului. Deși serotonina este un mediator important din creier, aproximativ 80-90% din cantitatea totală este produsă la nivelul tractului gastrointestinal (mai exact celulele specializate din intestine, plachetele sangvine și celulele mast), iar restul este sintetizat și eliberat în creier, de către glanda pineală. Pentru că serotonina produsă în organism nu poate pătrunde prin bariera sanguină a creierului, el trebuie să-și producă propria serotonină. Există alimente bogate in conținutul de triptofan, amoniacidul vital din care este produsă serotonina: carnea de pui, carnea de curcan, nucile, bananele, produsele lactate (iaurtul și o varietate de brânzeturi), fasolea. Totodată există alimente care conțin serotonină. Cele mai bogate în acest hormon sunt nucile, bananele, ananasul, kiwi, prunele și roșiile. Trebuie însă reținut că aceste alimente cresc nivelul de serotonină de la nivelul intestinelor, însă nu influențează și serotonina din creier.
„Să ne rugăm a primi harul curajului ori harul răbdării, adică pe cel mai adecvat câmpului de luptă pe care avem a face față răului și modului de provocare ales de Adversar.“ – Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii
Căutând o referință în bibliotecă, privirea îmi rămâne pe titlul „Mistuiri din vremea pandemiei“ și mă încearcă un sentiment ciudat: aș vrea să cred că pandemia a fost cândva, demult și totul a trecut. Pe de altă parte, îmi pare că toată nebunia abia acum a început. Trebuie să recunosc că pentru prima dată îmi este greu să aștern câteva rânduri pe hârtie, acum, când incertitudinea nu este nici pe departe gata de a fi clarificată, când parcă ne afundăm cu fiecare zi ce trece în cel mai întunecat abis pe care l-am putea imagina, când timpul pare că stă pe loc și ne sufocă cu angoasele, fricile noastre, dar mai ales cu aversiunea unuia față de altul.
Cele mai bune roade - pr. dr. Claudiu Băzăvan
Nimic nou sub soare - pr. Eduard Ioan Rădună
Lumea nu ne va opri din drum - Gabriela Băducu
Atentat asupra Cinei - pr. prof. dr. docent Mihai Valică
Doar adevărul ne face liberi! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică
Tentația reprezentării simbolice a Învierii -Nicușor Nacu
Destinații coolturale - Dr.phil. Cătălina Ene Onea
Drag mi-e jocul românescu - pr. Eduard Ioan Rădună
Lumină în ceața toamnei - Carmen Elena Toader
Labirintul timpului regăsit - Sabina Ene
Cât a mai rămas din chipul Mariei? - Constantin St. Dogaru
Servit cu îngeri sau demoni
„Sângele vorbește” - Dr. Roxana Constantinescu
Un loc de cinste în ceruri
Dovlecel cu carne de vițel - Marian Paraschiv