Destinul începe cu ziua de mâineCosmin St. Georgescu 02.03.2021

  • Destinul este zarul din mâna timpului.
  • Predestinarea e literatura de anticipaţie a lui Dumnezeu.
  • În zaţul vieţii moartea ne ghiceşte dacă vom cuceri veşnicia.
  • Soarta e viaţa ce ne-o ia înainte.
  • Cred mai mult în destinul meu decât în mine.
  • A-ţi aştepta destinul înseamnă a ţi-l hotărî.
  • Pentru orice om destinul începe cu ziua de mâine.
  • Destinul: saltimbacul Timpului.
  • Disperarea: întrebarea pe care ne-o adresează destinul pentru a se convinge că îl mai urmăm.
  • Norocul este destinul care ştie să îşi vândă marfa.
  • Corolarul Legilor lui Newton: nicio forţă nu e mai puternică decât aceea a destinului.
  • Destinul ia forma vieţii în care e turnat.
  • La capătul vieţii e destinul ei.
  • Gloria: varianta optimistă a destinului.
  • Suntem într-o constantă devenire.
  • Suntem partea cea mai nesigură a viitorului nostru.


”Hormonul fericirii”Dr. Roxana Constantinescu 25.02.2021

Serotonina sau ”hormonul fericirii” este din punct de vedere al chimiei organice o monoamină derivată prin hidroxilare si decarboxilare din triptofan.Ea este sintetizată atât la nivelul sistemului nervos central de către neuronii serotoninergici, unde are rol de neurotransmitator, cât și la nivelul celulelor cromafine din tractul gastrointestinal. De aceea, atunci când simțim emoții puternice, fericire, frică, o resimțim și la nivelul stomacului, tocmai din acest motiv.

Serotonina este un neurotransmițător, un mesager al creierului, o substanță liant care ajută la realizarea conexiunilor și la transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos, asigurând comunicarea între celulele neuronale și transmiterea influxurilor nervoase către organism. Numită ”hormonul fericirii”, aceasta contribuie la menținerea unei stări generale pozitive și de bună dispoziție.  Puțini știu, de exemplu, că femeile au mai mulți receptori pentru serotonină, lucru tradus de psihologi de-a lungul timpului ca o explicație la faptul că femeile sunt mai deschise în manifestarea sentimentelor și a entuziasmului. Deși serotonina este un mediator important din creier, aproximativ 80-90% din cantitatea totală este produsă la nivelul tractului gastrointestinal (mai exact celulele specializate din intestine, plachetele sangvine și celulele mast), iar restul este sintetizat și eliberat în creier, de către glanda pineală. Pentru că serotonina produsă în organism nu poate pătrunde prin bariera sanguină a creierului, el trebuie să-și producă propria serotonină. Există alimente bogate in conținutul de triptofan, amoniacidul vital din care este produsă serotonina: carnea de pui, carnea de curcan, nucile, bananele, produsele lactate (iaurtul și o varietate de brânzeturi), fasolea. Totodată există alimente care conțin serotonină. Cele mai bogate în acest hormon sunt nucile, bananele, ananasul, kiwi, prunele și roșiile. Trebuie însă reținut că aceste alimente cresc nivelul de serotonină de la nivelul intestinelor, însă nu influențează și serotonina din creier.

citește articolul

A apărut nr. 222-228 martie - septembrie 2024

Din sumar:

Cele mai bune roade - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Nimic nou sub soare - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumea nu ne va opri din drum - Gabriela Băducu

Atentat asupra Cinei - pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Doar adevărul ne face liberi! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Tentația reprezentării simbolice a Învierii  -Nicușor Nacu

Destinații coolturale - Dr.phil. Cătălina Ene Onea

Drag mi-e jocul românescu - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumină în ceața toamnei - Carmen Elena Toader

Labirintul timpului regăsit - Sabina Ene

Cât a mai rămas din chipul Mariei? - Constantin St. Dogaru

Servit cu îngeri sau demoni

„Sângele vorbește” - Dr. Roxana Constantinescu

Un loc de cinste în ceruri

Dovlecel cu carne de vițel - Marian Paraschiv

PARTENERI