”În acele zile oamenii se purtau unii cu alții ca și cum s-ar fi aflat în ultima zi”
După ce bunica mea a plecat la Ceruri, m-am tot gândit la filmul vieții ei. Nu am să afirm că în zilele noastre nu se trăiește greu, nu cunosc problemele fiecăruia, dar, comparând modul de trai actual cu ceea ce au trăit bunicii noștri, suntem niște răsfățați!
citește articolul
De această dată vă propun un mic dejun proteic, ușor de preparat și sănătos. De asemenea este un înlocuitor sănătos pentru desert.
Ovăzul este una dintre cerealele bogate în vitamine și minerale, benefice pentru organism. Ca să înțelegeți cât de sănătoase sunt tărâțele de ovăz, trebuie să știți că 100 g de tărâțe de ovăz conțin: 62,5 g carbohidrați, 12,7 g proteine, 9,5 g grăsimi, fosfor, fier, vitamina B și vitamina E. Prin urmare, acești nutrienți au numeroase efecte benefice asupra corpului uman și anume:
- Tărâțele de ovăz au un aport caloric scăzut, dar oferă senzația de sațietate, grație conținutului ridicat de fibre, astfel ca veți consuma o cantitate mai mică de hrană.
- Ajută la detoxifierea organismului, pentru că acționează precum un laxativ natural.
- Scad nivelul de colesterol din sânge.
Ingrediente necesare pentru 5 miniclătite pufoase:
- 4 linguri de tărâțe de ovăz;
- 3 linguri de miere (topping);
- fructe : coacăze / căpșuni / zmeură / afine / mure;
- o linguriță de ulei de cocos sau ulei de palmier
Timp de 2 minute mixăm într-un blender banana, tărâțele de ovăz, ouăle. Punem tigaia la încins, la foc mediu, unsă cu puțin ulei de cocos / ulei de palmier, apoi adăugăm în tigaie, pentru fiecare porție de clătită - o lingură și jumătate de compoziție și îi dăm forma unei miniclătite – cu ajutorul lingurei sau ne folosim de o miniformă inelară (rezistentă la căldură) . Coacem miniclătita timp de câte 1 minut, pe fiecare parte.
La final adăugăm toppingul și fructele.
Să aveți poftă, dragii mei!
facebook: AlexandraV - @valentinaalexandrav
Instagram: valentinaalexandravale
Zile de post: toate zilele de miercuri și vineri din lună
Valentina Alexandra Georgescu
”Nu vă temeți! Îndrăzniți!”
În faţa unei situaţii periculoase, fiecare dintre noi simte frică. Această stare de frică, manifestată pe termen scurt, este un semnal de alarmă pentru contracararea unui pericol real, printr-o acţiune imediată şi concretă. Frica a asigurat, de-a lungul vremii, supravieţuirea speciei umane şi este normală până la un punct. Ce se întâmplă când aceasta trece în zona patologicului? Anxietatea este o stare de nelinişte şi de anticipare a unui pericol care nu poate fi evitat printr-o acţiune imediată și concretă. Când anxietatea apare ca răspuns la evenimentele obişnuite, iar numărul episoadelor, intensitatea, frecvenţa şi durata simptomelor ajung să ne afecteze activităţile cotidiene, vorbim despre o afecţiune numită tulburare de anxietate (TA). Studiile arată că aproximativ 15% din adulţi vor avea o tulburare de anxietate pe parcursul vieţii, cel mai mare risc de apariţie fiind înregistrat între 10-25 de ani. TA pot fi provocate de dezechilibre neuro-hormonale (de 2 ori mai frecvente la femei decât la bărbaţi) și de dezechilibre metabolice, de evenimente traumatice sau pot apărea ca reacţii secundare ale unor medicamente. Nu în ultimul rând există o predispoziţie pentru tulburările de anxietate, care se poate transmite genetic.
citește articolul