În ziua de Paşti a anului 1453, ziua în care toţi creştinii sărbătoreau învingerea morţii şi eliberarea din iad, unul dintre părinţii mănăstirii Peşterii, cuviosul şi virtuosul ieromonah Dionisie Stepa, a intrat în peştera cuviosului Antonie ca să tămâieze cinstitele moaşte ale sfinţilor părinţilor adormiţi. Îl urmau şi câţiva fraţi cu lumânări aprinse. Când ajunse în locul unde fusese vechea trapeză a monahilor de la peşteri, fericitul Dionisie tămâie sfintele moaşte şi spuse cu voce tare: „Sfinţi părinţi şi fraţi! Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul ca să ne bucurăm într-însa! Hristos a înviat!” În aceeaşi clipă - o minune! – toate moaştele şi-au ridicat încet capetele şi au răspuns cu o voce puternică, cerească: „Adevărat a înviat!”
citește articolul
Astăzi, în anul de grație 2021 (al regimului mondial de dictatură politico-sanitară COVID19), mulți creștini încep să conștientizeze că ofensiva neo-marxismului (cu derivatele sale numite: progresism satanist/ateist, globalism anti-creștin, transgender-ism diabolic etc.) are caracter apocaliptic. Bună dimineața, omenire! Te-ai trezit?
Acestor „creștini de secol 21” le indicăm acum paginile teribile, scrise de ava Nil Dorobanțu sub cruntă prigoană ateist-marxistă, între 1957-1977.
citește articolul
Se apropie Învierea Domnului și se amestecă sentimentele de tristețe, dacă ne gândim la patimi, cu cele de bucurie și speranță, dacă ne raportăm la Învierea Mântuitorului. Anul acesta pare că intrăm pe un făgaș normal. Sperăm ca prin respectarea regulilor și vaccinare (cine are recomandarea medicului, nu intru în detalii) să scăpăm de acest dușman nevăzut care a intrat în viețile noastre. Să înălțăm o rugăciune pentru cei care nu mai sunt printre noi și să Îi mulțumim Celui de Sus că ne-a ferit de necazuri.
M-am gândit la un lucru în aceste zile, și anume că Iisus Își poate găsi un apostol în fiecare dintre noi. Cred că fiecare are câteva trăsături comune cu cei care i-au urmat Fiului lui Dumnezeu. Fiecare apostol a avut marea lui importanță în istorie, dar îi vom pomeni pe cei mai prezenți în textele Evangheliei.
citește articolul
- Timp de aproape 2.000 de ani, medicina a fost strâns legată de religie. Se poate spune chiar că la origine, medicina a fost sacerdotală, servită de oameni ai bisericii, care erau în acelaşi timp şi doctori.
- Consider că a sosit momentul unei discuţii deschise, de pe poziția unui medic creștin, privitoare la locul şi rolul Divinităţii în menţinerea şi dobândirea stării de sănătate, în asigurarea unei calităţi a vieţii, deci la redefinirea actului medical ca un act sacru.
- Într-adevăr, religia creştină a stabilit de la începuturi în Sfintele Scripturi şi în cărţile Sfinţilor Părinţi relaţia dintre Dumnezeu - ca energie necreată, credinţa în Dumnezeu şi actul de vindecare.
- Apostolul şi Evanghelistul Luca, care a fost medic, declara: „Și puterea Domnului se arată în tămăduiri”.
- În ultimul deceniu am prezentat la televiziune şi în conferinţe în ţară fapte care atestă intervenţia divină în actul de vindecare. Am vorbit despre vindecările făcute de Iisus Hristos, despre vindecările făcute de Sfinții Apostoli şi de alţi Sfinţi, despre vindecările miraculoase făcute de lucruri sfinte, moaşte, de icoane făcătoare de minuni sau în locuri sfinte şi am încheiat cu o declaraţie fără echivoc:„Miracolul dumnezeiesc nu este prezent doar în vindecările miraculoase; el se vădeşte în orice act de vindecare, de recăpătare a stării de sănătate”.
- Fără îndoială, credinţa bolnavului în ajutorul pe care-l va primi de la Dumnezeu pentru a se însănătoşi şi apoi încrederea lui în medic reprezintă primii paşi decisivi spre vindecare.
Unicitatea fiinţei umane, faptul că nu există doi indivizi identici, lucru dovedit la nivel genetic, biochimic, morfologic, fiziologic, comportamental şi patologic, face ca şi căile de menţinere a sănătăţii trupeşti şi sufleteşti să fie specifice fiecărui om.
citește articolul
