Doamne, fă din mine un cocor de lumină picurat de o ploaie de stele.

Mângâie sufletul meu de lut tulburat de întunericul lumii prin aripile de văpaie ale îngerilor de azur.

Pentru evitarea anxietății și păstrarea echilibrului interior este foarte important să emanăm gânduri pozitive despre propria persoană și despre evenimentele viitoare. Gândurile pozitive au un efect benefic asupra organismului, amplificând starea de bine și încrederea în propria persoană. S-au mai constatat și alte efecte asupra organismului: stimularea sistemului imunitar, creșterea longevității, dezvoltarea alternativelor pentru a face față dificultăților și găsirea soluțiilor pentru rezolvarea problemelor. O altă recomandare importantă pentru atingerea echilibrului interior este ca în majoritatea timpului să ne concentrăm asupra prezentului și acest lucru se efectuează prin exerciții de mindfulness. De obicei persoanele depresive sunt prada trecutului, iar cele anxioase trăiesc în viitor, deci momentul prezent este cel care trebuie trăit, analizat și epuizat. De multe ori comparația cu alte persoane ne aduce frustrare și emoții negative și uneori poate dorim să fim altcineva sau să avem ceea ce are altă persoană. De aceea nu este indicat să facem astfel de comparații, întrucât nu cunoaștem viața, trecutul sau sentimentele persoanei respective. Cel mai important este să ne comparăm cu propria persoană, să ne iubim așa cum suntem, cu bune și cu rele, încercând să evoluăm spiritual și nu în ultimul rând să devenim mai buni. Socializarea este importantă pentru păstrarea echilibrului emoțional și este necesar să fim înconjurați de oameni pozitivi, onești, care emană curaj și forță interioară și care pot oferi un sprijin. Evitați persoanele negativiste, care tulbură și descurajează! La finalul fiecărei zile să fim recunoscători pentru toate lucrurile frumoase din viața noastră. Descoperindu-le, ne vom prețui mai mult viața, ne vom aprecia mai mult pe noi înșine și ne vom simți mai împliniți. Nu în ultimul rând, pentru echilibrul emoțional este nevoie ca odihna să fie suficientă și alimentația să fie echilibrată și completă în nutrienți și vitamine.

Criza psihologică apare când individul percepe o situație ca fiind intolerabilă, în sensul că resursele psihologice sunt depășite de impactul situației. Starea de anxietate se acutizează și este însoțită de gânduri de neajutorare și deznădejde, precum și de manifestări neuro-vegetative: tremor, transpirații,tahicardie, iar în fazele avansate se poate ajunge până la dezorganizarea comportamentului, la scăderea atenției și a memoriei, uneori pâna la tulburări de conștiință. Pandemia cu covid-19 reprezintă o situație capabilă să inducă o criză psihologică la persoane cu anumite particularități psihologice sau aflate într-un anumit context situațional. Un istoric englez susține că marile civilizații     s-au dezvoltat datorită simțului sacru și au pierit datorită atrofierii acestui simț. Simțul sacru s-ar putea compara cu nevoia noastră de oxigen, iar rugăciunea ar avea funcția similară respirației. Rugăciunea este o forță care restabilește echilibrul organic, reașezând toate celulele și funcțiile corpului în fața puterii infinite a lui Dumnezeu, de la care obținem ”odihnă” și refacere.